Brăila | Izvorul Tămăduirii, moment de mare înălțare spirituală

Sărbătoarea închinată Maicii Domnului nostru Iisus Hristos a fost oficiată la Biserica Buna Vestire (Greacă)de Înaltpreasfințitul Părinte Casian al Dunării de Jos alăuri de mii de credincioși.

De Izvorul Tămăduirii, în toate bisericile se sfinţesc apele (slujba cunoscută sub denumirea de Aghiasma Mică). “Aghiasmă” vine din grecescul “aghiasmos”, care-şi are originea în cuvântul “aghios”(sfânt). “Aghiasmos” se poate traduce ca “slujbă de sfinţire”, dar şi ca “apă sfinţită”.

Biserica Greacă - monument de arhitectură ridicat în a II-a jumătate a secolului al XIX-lea de fruntașii grecilor statorniciți pe meleaguri dunărene - a devenit cunoscută în tot Răsăritul creștin datorită fântânii care izvorăște de sub Sfântul Altar. Biserica Greacă este singurul edificiu ortodox cu trei hramuri și trei altare, iar izvorul său, aflat la 12 metri adâncime - despre care se crede că are proprietăți miraculoase - atrage, an de an, mii și mii de pelerini.

Biserica a fost ctitorită la data de 8 septembrie 1863 de către obștea grecilor brăileni, cu învoiala domnitorului Alexandru Ioan I Cuza și binecuvântarea Episcopului de atunci al Dunării de Jos. La vremea aceea, peste 300 de familii de greci, majoritatea armatori, navigatori și comercianți, au pus bazele Comunității Elene din Brăila, cu scopul declarat de a ridica aici un mare lăcaș de cult în care să se oficieze slujba în limba maternă, pentru ei și pentru marinarii celor 800 de corăbii grecești care soseau anual în Port.

Biserica Greacă a fost sfințită, cu mare fast, în ziua de 19 octombrie 1872, de către P.S. Episcop Melchisedec al Dunării de Jos. Catapeteasma sfântului lăcaș este îmbrăcată în foiță de aur, iar uriașele candelabre sunt din cristal de Boemia. Mare parte din pictura bisericii a fost realizată de artistul român Gheorghe Tăttărescu, în anii 1880.

Cu această ocazie s-a împărțit aghiazma mare credincioșilor în sticle de plastic pregătite din timp de biserică.